Graffiti-ul nu este o artă, este o boală grea. Dacă ai fost „infectat” cu acest virus, fiecare perete ce-ţi apare în faţa ochilor prinde forme, culori, idei. Orice bucăţică de hârtie poate fi următoarea ta schiţă, orice creion te-mpinge să desenezi, orice marker să taghezi. Writerul nu vede semnăturile de pe pereţi, el vede oamenii care le-au făcut, vede punctul din care a plecat jetul de vopsea şi linia în care s-a terminat tagul.
Aşa văd lumea graffiti-ului băieţii de la Sweet Damage Crew, patru writeri cu sute de desene la activ ce au consumat mii de tuburi cu vopsea, care au făcut sute de mii de poze şi care au acceptat să facă un interviu cu The VandalList.
1.La un anumit moment în care era cool să fii rebel, toată lumea făcea graffiti, pentru voi, spre deosebire de alţii, chiar este o treaba serioasa…cum a început totul?
Da, este o treabă serioasă pentru că noi nu ne-am apucat de graffiti ca să cucerim domnişoare, nu am pus mâna pe spray doar pentru simplul fapt că e cool să mânjeşti pereţii. Noi am simţit că trebuie să facem asta, atât de mult ne place încât am depăşit un deceniu de când ne eliberăm elanul creativ pe pereţii patriei.
Membrii echipei sunt Biex, Cage, Reck şi Seyr. Drumurile noastre s-au întîlnit de multe ori în această lume mică a grafferilor din România, ne vedeam la concursuri, ne întâlneam prin fabrici parasite sau la acţiuni ilegale, dar a durat foarte mult până când toţi patru am pus bazele acestui crew. Am ajuns la această denumire şi formulă după ce am participat la un concurs naţional în 2010.
La acel moment nu aveam un nume, iar organizatorii evenimentului aveau nevoie de o identitate a echipei. Biex încercase cu ceva timp în urmă să facă nişte modele de tricouri dedicate writerilor, iar unul din textele la care s-a gândit a fost “Sweet Damage”. Din întâmplare, la acel concurs avea unul dintre tricouri pe el. Am considerat că Sweet Damage ni se potriveşte, mai ales că ceea ce facem noi se trage din zona vandalismului, „Damage”, dar felul în care o facem este “Sweet”, aşa că ne-am hotărât şi Sweet Damage i-a rămas numele. 2.In Romania grafful este privit câş, strâmb, de către foarte multă lume. Acum ceva vreme autorităţile erau extrem de severe cu cei care vandalizau pereţii. S-a schimbat ceva?
Mentaliatea publicului larg începe să se schimbe, lumea începe să priceapă şi pe la noi care e treaba cu graffiti-ul şi face diferenţa între vandalism şi artă, iar acest lucru l-am simţit pe propria piele.
De la concursuri şi desene prin clădiri abandonate am trecut în scurt timp la lucrări compelxe, pe bani. Patroni de cluburi, agenţii de publicitate, companii naţionale şi internaţionale, magazine, hoteluri, etc ne-au solicitat serviciile, iar noi am înţeles că putem transforma graffiti-ul într-o sursă de venit, ce-i drept, nu una constantă. Dacă plăcerea noastră de a desena poate produce bani, de ce să nu facem asta?
Chiar dacă unii consideră că “ne-am vândut”, că “ne-am tras pe cur”(vorba lu’ Deliric), că nu mai reprezentăm adevăratul spirit al graffit-ului, noi mergem mai departe pentru că avem un plan care începe să se contureze, încet, dar sigur.
În ceea ce priveşte autorităţile…orice măsuri ar lua împotriva graffiti-ului, acesta nu poate fi oprit. 3.Puteţi să faceţi o mica descriere a fiecaruia şi să ne spuneţi câteva vorbe despre stilul sau.?
Biex este pictorul şi tatuatorul crew-ului, el are studiile necesare pentru a face ceea ce face, iar acest lucru se poate observa în lucrările sale, tot ce iese din mâna lui are un aer pictural, dacă îi pui un “capac” Astro Fat pe un spray se dezlănţuie până la ultima picătură de vopsea.
Reck este arhitectul grupului, omul cu perspectiva, băiatul cu designul, pe el se bazează întreaga echipă la construcţia schiţei iniţiale, mai ales la lucrările pe bani. Stilul său este unul format din linii drepte ce se întrepătrund cu liniile curbe în căutarea flow-lui perfect.
Seyr este un autodidact, nu a studiat nici măcar o secundă desenul la şcoală, dar ceea ce crează este din altă lume. Funcţionează ca un compas, precizia cu care poate face cercuri este incredibilă. Stilul său este geometric, se joaca în cele 3 dimensiuni fără probleme, dar în acelaşi timp poate face şi fotorealism.
Cage este managerul grupului, şoferul, cel care raspunde la telefoane şi mailuri, face poze şi filmează, negociază, montează, scrie şi desenează. Fără studii în domeniul artei, stilul său este unul care se bazează foarte mult pe un suprarealism comico-sadic, animat, dar în acelaşi timp cu mesaje ascunse printre tentaculele,scursurile, zeama, sângele şi bubele-i caracteristice. 4.Exista sanse ca în România să existe locuri special amenajate unde sa se poata desena în voie şi legal?
Există deja aceste locuri, sunt acele panouri instalate de primăriile de sector prin parcuri, dar care, în loc să fie desenate de writeri, sunt distruse de tot felul de indivizi care îşi testează forţa pumnilor în plăcile de rigips. Mereu apare această întrebare, “legal sau ilegal?”, niciun graffer din lumea asta nu a început să deseneze pereţi legali. Oricât de legal ai încerca să faci totul, inevitabil, te întorci la origini, la tagul si bombul care au dat naştere acestui stil de viaţă numit graffiti.
Ne găsiţi pe: http://www.facebook.com/SweetDamageCrew